Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

Influenţa limbii albaneze asupra graiului de azi al aromânilor moscopoleni din localitatea Grabova (Greava) din Albania. Aspecte lexicale

Autor:
Publicația: Cultură și identitate românească - Tendințe actuale și reflectarea lor în diaspora, Secțiunea Lingvistică
ISBN:978-973-703-953-8
Editori:Ofelia Ichim; Luminița Botoșineanu, Daniela Butnaru, Marius-Radu Clim, Florin-Teodor Olariu, Elena Tamba
Editura:Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:It was noted during the field studies we carried in the “pure” Aromanian villages of Grabova, Nicea, Lunca, and Şipsca, in the Moscopolean region, in Albania, in 2004, 2007 and 2008, respectively, that Albanian words were increasingly being used by the Aromanians living there. The present article examines the linguistic situation at Grabova (Greava). One of its most striking features is that many Albanian terms the Grabovars use are not neologisms, which would be normal; instead, they belong to the main lexicon, and strongly compete with the inherited terms. Thus, in the lexical-semantic field related to the rural world and the household, bótă, „world” (< Albanian botë), is more and more frequently used instead of duńεáe (< Turkish. doun/à.), which was ‘revived’ only a short while ago, lág'e „district” (lagje), instead of the old măhălắ (< Turkish. méhallé). Similarly, the Albanian got „~” tends to completely replace the Aromanian cúpă (< Lat. cuppa „large wooden vase”), which has been in use for a long time. By contrast, the lexeme got is totally unknown to the new generations of Aromanian Grabovars, who came to Romania and finally settled in the village of Nisipari, Constantza County. The examples could continue. Is it possible that the lexical dynamics of the contemporary idiom spoken by the Moscopolean Aromanians from the village of Greava, Albania, who, until now have preserved their ethnic and linguistic identity remarkably well, may reflect irreversible tendencies of their identitary evolution? It is a question to which our article attempts to give a plausible answer.
Limba: română
Linkuri:  

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 10

2Anna BorbélyBilingvismulDistorsionări, 33-422009pdf
html
19Nicolae SaramanduStudii aromâne şi meglenoromâneEx Ponto2003
32Grigore BrâncușCercetări asupra fondului traco-dac al limbii româneInstitutul Român de Tracologie; Editura Dacica1995; 2009
101Grigore BrâncușVocabularul autohton al limbii româneEditura Științifică și Enciclopedică1983
168Tache PapahagiDicţionarul dialectului aromîn
(general şi etimologic)		Editura Academiei1963; 1974
89Theodor CapidanAromânii. Dialectul aromân
Studiu lingvistic		Imprimeria Națională; Editura Fundaţiei Culturale Aromâne „Dimândarea Părintească”1932; 2005
7Alexandru RosettiCercetări asupra graiului Romînilor din AlbaniaGS, IV (2), 3771930
16Theodor CapidanFărșeroții. Studiu lingvistic asupra românilor din AlbaniaDR, VI, 1-2101929-1930pdf
7Alexandru RosettiCercetări asupra graiului Romînilor din AlbaniaGS, IV (1), 11929
19Theodor CapidanRaporturile albano-româneDR, II, 444-5541921-1922pdf

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină: