În secolul al XVII-lea apar primele manuscrise cu dicționare slavo-române, iar șase dintre acestea au ajuns pînă în zilele noastre în formă aproape intactă. Punctul lor de plecare a fost Lexiconul lui Pamvo Berînda (1627), la care au fost adăugate mai multe liste de cuvinte în unele manuscrise. Aceste manuscrise au fost studiate pînă în prezent în special din perspectivă lexicală.
Studiul de față și-a propus să descrie modalitățile de alcătuire a lexicoanelor, să observe variațiile ortografice importante și să devină un instrument în plus pentru stabilirea rețelei de filiații din care au rezultat lexicoanele românești. Observațiile sînt făcute asupra intrărilor de la primele trei slove din lexicoanele amintite. Avînd la dispoziție toate lexicoanele în format digital, am identificat propagarea mai multor erori în rîndul antigrafelor românești, am evidențiat mai multe fapte de grafie și am comparat listele suplimentare.
Datele arată că manuscrisele românești conservă în grad diferit ortografia din Lexiconul lui Berînda și listele suplimentare. Variațiile sugerează existența a cel puțin unui protograf între sursă și lexicoanele românești. Aplicată la întreg conținutul manuscrisului, investigarea acestor variații ar putea contribui la identificarea manuscrisului care este cel mai apropiat de redacția inițială.
The first manuscripts with Slavonic-Romanian dictionaries date from the 17th century and six of these have been preserved to the present day almost intact. They are all based on Pamvo Berynda’s lexicon (1627), to which several word lists were added in some of the manuscripts. These manuscripts have mostly been studied from a lexical point of view.
Our study aims at describing the way in which the lexicons were elaborated, at observing the significant orthographic variations and also at becoming an additional tool for establishing the network of filiations from which the Romanian lexicons resulted. Our observations focus on the entries for the first three letters in the above-mentioned lexicons. As all these lexicons were available in electronic format, we identified the propagation of several errors in the Romanian antigraphs, emphasized various aspects related to spelling and compared the additional lists.
The data indicates that Romanian manuscripts preserve the orthography of Berynda’s Lexicon and the additional lists to a different degree. These variations suggest the existence of at least one protograph between the source and the Romanian lexicons. Applied to the entire content of the manuscripts, the investigation of these variations could contribute to the identification of the manuscript that is the closest to the initial version.
Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă. Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].
pdf.ro 
html 
