Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

  • Izotopii generatoare de clișee jurnalistice în contextul pandemiei de Covid-19: „patologii la modă” sau „cuvinte-oglindă” ale realității psihosociale?
  • Journalistic clichés under the conceptual “umbrella” of isotopies: “linguistic pathologies in vogue” or “mirror-words” of psychosocial reality?

Autor:
Publicația: Diacronia, 12, A172
e-ISSN:2393-1140
Editura:Revista „Diacronia”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:
  • Demersul investigativ de față propune o „cartografiere” a izotopiilor dominante generatoare de clișee lingvistice, în contexul mediatizării intense a pandemiei actuale de Covid-19. Analiza automatismelor lingvistice extrase din discursul jurnalistic online ne-a oferit indicii relevante, nu doar pentru a identifica particularități noi ale „comportamentului” lingvistic al clișeelor, ci și pentru înțelegerea mizelor, implicațiilor și posibilelor efecte ale utilizării anumitor structuri prefabricate. În principiu, examinarea acestor scheme de clișeizare a relevat modul în care instanțele mediatice preiau, sub presiunea modelului internațional, izotopiile lexico-semantice care exploatează structuri prefabricate din domenii distincte: războiul, cu predilecție zona elementelor pirotehnice („au explodat cazurile”, „explozie de noi cazuri”„ „explozie uriașă de cazuri de Covid”), aria semantică a dezastrelor naturale subsumată lichidității („un nou val de COVID”, „val de controale anti-Covid”, „val de decese”, „un val de comentarii pline de ură”, „val de infectări/ de confirmări/ de îmbolnăviri”, „potop de acuzații/ de amenzi”, „tsunami de bolnavi de Covid-19 / de concedieri”). De asemenea, am identificat automatisme jurnalistice circumscrise izotopiei economiei („bilanțul epidemiologic”), clasamentului și competiției sportive (clișee ale statisticilor: „topul infectărilor”, „topul Covid”, „topul îmbolnăvirilor cu Covid”, „topul european al evoluției Covid”, „cursa vaccinurilor” etc.), dezastrului (clișee ale excesului melodramatic, simptomatice jurnalismului de tip tabloid: „dezastru”, „haos”, „coșmar”, „drama Covid-19”). Efortul analitic a fost concentrat, pentru articolul de față, asupra primelor două izotopii dominante.
    Pentru a atinge aceste obiective, am propus un model de cercetare bidimensional, axat pe corelarea datelor obținute din unghiuri diferite, atît în funcție de microparametri lingvistici (valențe semantice, stilistice, tipare lexicale și morfosintactice), cît și de variabile macrocontextuale (aspecte pragmatice, psiholingvistice, perspective derivate din sociologia comunicării media, analiza critică a discursului etc.).
    Rezultatele investigației au evidențiat că aceste șabloane lingvistice, analizate în „acolada” conceptuală a izotopiilor, pot funcționa ca strategii retorice și lexico-semantice prin care jurnalistul activează energiile afective ale receptorilor. Se creează astfel stări artificiale de neliniște, panică, anxietate. În timp, această operație, conduce, prin impactul repetiției obsesive, la consumul pasiv de reprezentări mediatice și stereotipuri culturale, de idei preconcepute.
  • The present paper examines the dominant isotopies under which linguistic clichés emerge in the context of the intense media coverage of the current COVID-19 pandemic. The analysis of the linguistic automatisms excerpted from the online journalistic discourse proved to be prolific in identifying additional features of the linguistic “behaviour” of clichés. Furthermore, the investigation facilitated our understanding of the underlying motivations, implications, and potential effects triggered by the use of specific prefabricated structures. As a general remark, the analysis of these dominant overused schemes revealed how media institutions overuse, under the pressure of the international model, specific lexico-semantic isotopies which exploit prefabricated structures from distinct fields: war, particularly the area of pyrotechnic elements (“explosion of new cases”, “huge explosion of Covid cases”), the semantic area of natural disasters subsumed to liquidity (“a new wave of COVID”, “anti-Covid control wave”, “death wave”, “a wave of hateful comments”, “wave of infections/confirmations/illnesses”, “flood of accusations/fines”, “tsunami of COVID-19 patients/displacements”). We have also identified journalistic automatisms circumscribed to the isotopy of the economy (“epidemiological balance”), ranking and sports competition (statistical clichés: “top of infections”, “Covid top”, “top Covid infections”, “European top of Covid evolution”, “vaccine race”, among others), disaster (clichés of melodramatic excess, salient to tabloid journalism: “disaster”, “chaos”, “nightmare”, “COVID-19 drama”). For the present article, we channeled our investigative effort only towards the first two dominant isotopies.
    To achieve these objectives, we proposed a two-dimensional research model. Specifically, we correlated the data obtained through conjugating linguistic micro-parameters (semantic, stylistic features, lexical and morpho-syntactic patterns) and macrolevel variables (pragmatic, psycholinguistic aspects, perspectives derived from the sociology of media communication, critical analysis of discourse, among others).
    The investigation results revealed that these linguistic patterns, analyzed under the conceptual “umbrella” of isotopy, can function as rhetorical and lexico-semantic strategies through which journalists activate the receptors’ affective responses. Consequently, media discourse can trigger and maintain artificial states of anxiety, panic, and restlessness. Over time, this journalistic operation leads, through the impact of obsessive repetition, to the passive consumption of media representations and cultural stereotypes, of preconceived ideas.
Cuvinte-cheie:
  • clișeu lingvistic, discurs media, izotopie, infodemie, pandemie, Covid-19, sociologie
  • linguistic cliché, media discourse, isotopy, infodemic, pandemic, COVID-19, sociology
Limba: română, engleză
DOI:
Linkuri:    

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 11

1Rodica NagyPreliminarii teoretice la o analiză a clișeului/stereotipului din discursul artisticAUS, 26 (1), 71-772016pdf
html
5Gabriela DudaClișeul verbal și discursul publicEditura Academiei2016
23Rodica Nagy (coord.)Dicționar de analiză a discursuluiInstitutul European2015
3Gabriela DudaSemantica dezastruluiAUG/XXIV, III (1), 161-1752010pdf
42Gligor GruițăModa lingvistică
Norma, uzul și abuzul
Paralela 452006; 2011
86Adriana Stoichițoiu-IchimCreativitate lexicală în româna actualăEditura Universității din București2006
51Stelian DumistrăcelDiscursul repetat în textul jurnalistic
Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”2006html
198Adriana Stoichițoiu-IchimVocabularul limbii române actuale
Dinamică, influenţe, creativitate
All2001; 2005; 2007; 2008
193Rodica ZafiuDiversitate stilistică în româna actualăEditura Universităţii2001html
31Daniela Rovența-FrumușaniSemiotică, societate, culturăInstitutul European1999
34Françoise ThomLimba de lemnHumanitas1993; 2005

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină:

RO