Structuri inferențiale în limba română veche. Condiționalul și concesivul
Afiliații
Facultatea de Litere, Universitatea din Pitești, Str. Gh. Doja 41, 110253 Pitești, România
Istoric
Primit: 12 februarie 2019
Acceptat: 5 martie 2019
Publicat: 7 mai 2019
Cuvinte-cheie
Rezumat
Studiul de față își propune să evidențieze faptul că perioada condițională și cea concesivă sînt două forme de manifestare a raționamentului ipotetico-deductiv la nivelul limbajului natural. Au fost descrise în diacronie evoluția conectorilor, uneori cu sublinierea zonelor de interferență, valorile semantice impuse de componenta modală a predicativității și de determinismul contextual. Analiza evolutivă a conectorilor a scos în evidență faptul că limba română veche, pentru impunerea sensului procedural concesiv cunoaște, ca celelalte limbi romanice, o zonă mare de creativitate, dar, spre deosebire de acestea, își exercită și caracterul conservator. Conceperea celor două raporturi sintactice ca variante ale aceluiași sistem, urmărește proiecția stilistică (paradoxul și oximoronul), relația semantică și formală a conectorilor și implicarea conectorilor coordonatori adversativi în polarizarea opozițiilor în limba română veche.
Drepturi de autor
© 2019 Autorii. Drepturile de publicare aparțin Revistei. Textul este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.