Aspecte ale coordonării prin joncțiune în limba română veche
Afiliații
Facultatea de Litere, Universitatea din Pitești, Str. Gh. Doja 41, 110253 Pitești, România
Istoric
Primit: 31 octombrie 2015
Acceptat: 23 noiembrie 2015
Publicat: 12 februarie 2016
Cuvinte-cheie
Rezumat
Abordarea coordonării prin joncțiune din perspectivă evolutivă a urmărit să edifice valorile discursive ale conectorilor, în formula completă a tiparelor acestei relații sintactice, și felul în care norma literară a selectat în timp elementele din fiecare subclasă. Au fost preluate informațiile statistice și cele referitoare la distribuția în ariile dialectale din studiile de specialitate recente, lucrarea recurgînd numai la exemplificări diverse, din textele românești ale primelor trei secole, evidențiind astfel continuitatea proceselor. Obiectivul principal al cercetării a fost integrarea în sistemul coordonării a tiparelor pe care cercetarea de pînă acum le-a neglijat în cea mai mare parte, chiar cînd era vorba de limba română actuală. A fost descrisă, de asemenea, (la raportul adversativ) și coordonarea din frazele de tip periodic, concesivă și condițională (aceasta din urmă nesemnalată în limba actuală), ca un fapt de continuitate: latina populară – limba română.
Drepturi de autor
© 2016 Autorii. Drepturile de publicare aparțin Revistei. Textul este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.