Biblioteca naturii: realitate și metaforă în clasificarea botanică
Afiliații
- Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, România
- Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Str. Păcurari 4, 700511 Iași, România
Istoric
Primit: 29 aprilie 2020
Acceptat: 15 mai 2020
Publicat: 10 iunie 2020
Motto
„Nomina si nescit perit et cognitio rerum”
(Carolus Linnæus, Philosophia botanica, 1751)
Rezumat
Rețeaua de metafore care învăluie cunoașterea științifică suscită astăzi interesul multor cercetători. O literatură de specialitate tot mai consistentă semnalează că gîndirea și exprimarea metaforică aduc științei atît beneficii cît și deservicii, astfel că obiectul principal al lucrării de față este de a sonda relevanța unor metafore generate de scris și potențate de prestigiul acestei tehnologii comunicative. Corelațiile și ramificările acestor matrice pot fi, la rigoare, cartografiate prin lectura textelor de referință. Interpretate ca noduri de rețea, operele fondatoare în știință au forța de a schimba traiectoria explorării științifice și a reconfigura felul în care înțelegem să ne raportăm la realitate. Întrucît asumarea sarcinii de a sonda arhitectura metaforică a tuturor textelor științifice de prim rang ar depăși cu mult mizele particulare ale lucrării de față, am preferat să reliefăm cîteva din matricele metaforice centrale ale tradiției scrisului pe care le regăsim în opera lui Carl von Linné, cu observația că, în posteritate, modelul clasic de categorizare impus în științele naturale de învățatul suedez a consolidat stabilitatea vocabularelor botanice vernaculare și a favorizat popularizarea și internaționalizarea multor denumiri științifice de plante. Axul în jurul căruia este organizată argumentarea este reprezentat de metafora bibliotecii.
Drepturi de autor
© 2020 Autorii. Drepturile de publicare aparțin Revistei. Textul este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.