Derivat dintr-un amplu studiu postdoctoral, articolul de față își propune să prezinte evoluția formelor de viitor din limba franceză din prisma acțiunii procesului de regramatizare, înțeles ca reorganizare a sistemului gramatical al unei limbi (v. Andersen, 2006; Lindschouw, 2011). În linii foarte generale, acest proces poate fi descris astfel: structura canonică de viitor, care reprezintă inițial rezultatul unui proces anterior de gramaticalizare (în sensul de trecere de la lexical la gramatical), ajunge cu timpul să aibă un comportament morfosintactic și semantic polifuncțional, actualizînd mai mult de o valoare gramaticală. O astfel de situație va antrena selectarea unor noi constituenți în cadrul paradigmei canonice de viitor și va determina în mod inevitabil: (i) concurența dintre forma inițială și cele nou create; (ii) desemantizarea și specializarea pe un anumit segment informațional a formei canonice, respectiv (iii) gramaticalizarea (totală sau parțială) formelor perifrastice concurente. Vom vedea astfel că forma sintetică de viitor din limba franceză a suferit o diminuare semantico-funcțională în zona actualizării [prospectivului] temporal, această situație datorîndu-se în mare măsură „intervenției” și gramaticalizării pe aceeași zonă conceptuală a perifrazei itive aller + infinitiv, care, în limba actuală vorbită, a devenit principala formă de exprimare a [viitorului]. Un grad și mai mare de diminuare a numărului de ocurențe se observă și în zona utilizărilor modale pure, în limba vorbită, locutorii nativi manifestînd preferința tot pentru o tunură perifrastică, și anume devoirepistemic + infinitiv.
Deriving from a comprehensive postdoctoral study, this article aims at presenting the evolution of future tense forms in French from the perspective of the re-grammaticalization process, understood as re-organisation of the grammatical system of a language (v. Andersen, 2006; Lindschouw, 2011). In very general lines, this process may be described as follows: in time, canonical future forms, originally representing outcomes of previous ‘grammaticalization’ processes (i.e. transition from lexical to gramatical), eventually show a poly-functional morpho-syntactic and semantic behaviour, actualising more than one grammatical value. Such a situation will imply the selection of new constituents in the canonical future paradigm and will inevitably result in: (i) a competition between canonical forms and the newly created ones; (ii) a de-semantization and specialization of canonical forms in a certain informational segment, and (iii) the (total or partial) grammaticalization of the concurrent periphrastic forms. We shall thus see that the synthetic future form in French underwent a semantic-functional reduction in terms of actualisation of temporal [prospective], which is mostly due to the “intervention” and grammaticalization of the itive periphrasis aller + infinitive on the same conceptual area; in current spoken language, this periphrasis has become the most frequent form to express [future]. An even stronger reduction in the number of occurrences is seen in terms of purely modal uses, in spoken language, as native speakers again prefer a periphrastic structure, i.e. devoirepistemic + infinitive.
Cuvinte-cheie:
gramaticalizare, regramatizare, viitor sintetic, forma în –rai, structuri prospective perifrastice, epistemic probabil
grammaticalization, re-grammaticalization, synthetic future, form in –rai, periphrastic prospective structures, probable epistemic
Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă. Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].
pdf.ro 
html 
