Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

Asemănări şi deosebiri între sistemele temporale ale limbilor română şi germană

Autor:
Publicația: Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Secțiunea IIIe. Lingvistică, LI, p. 219-232
p-ISSN:1221-8448
Editura:Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:[Deşi cele două limbi, româna şi germana, urmează în constituirea unităţii de bază a complexului temporal lingvistic, în mare, modelul gramatic al celor şase valori temporale fundamentale: prezent, preterit, perfect, mai mult ca perfect, viitor I şi viitor II, acestea, vom vedea, se dezvoltă diferit în tipologia de extindere a valorilor lor în cazul celor două limbi. Astfel, se vor observa la nivelul structurii limbii atît diferenţe între cele două limbi pe fondul ariei de cuprindere a modurilor şi timpurilor, cît şi în valorilor temporale fundamentale în psihosistemul lingvistic.
Alături de mod, timpul reprezintă, în opinia noastră, apreciind din punct de vedere psihosistematic, aşa cum ne propunem să abordăm acest studiu, categoria gramaticală fundamentală a unei limbi evoluate. Spunem aceasta întrucît dintre cele cinci categorii gramaticale: numărul, persoana, timpul, modul şi diateza — categorii proprii atît limbii germane cît şi limbii române, timpul şi modul sînt cele care vor trasa, în urma contactului cu discursul unei limbi, în minţile noastre, cadrul imaginar al psihosistemului lingvistic necesar fiecăruia dintre noi pentru a ne putea face înţeleşi şi pentru a înţelege, pentru a putea comunica, deci pentru a transmite şi respectiv a recepţiona un mesaj.
Vom prezenta în continuare sistemele temporale gramaticale ale limbilor germană şi română privind dintr-o perspectivă transdisciplinară în plan lingvistic-psihosistematic şi clasic-gramatical. Complexele timp ale limbilor română şi respectiv germană vor constitui fundamentul construcţiei teoretice pe care dorim să o facem aici în încercarea de a stabili asemănările şi deosebirile dintre acestea. Avem în vedere temporalitatea numai în măsura în care aceasta ţine de „dispoziţionarea” timpurilor în cele două limbi: română şi germană, cu utilizarea lor în limbă, aspecte pe care le vom considera din punctul de vedere al unei aprecieri de ordin psihosistematic dar şi clasic pentru determinarea raporturilor, a asemănărilor şi deosebirilor dintre cele două sisteme temporale văzute în cadrul complexului psihosistematic în care acestea se manifestă.]
Limba: română
Linkuri:  

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 5

38Constantin FrâncuConjunctivul românesc și raporturile lui cu alte moduriCasa Editorială „Demiurg”2000
30Constantin FrâncuCurente și tendințe în lingvistica secolului nostruCasa Editorială „Demiurg”1997; 1999
11Paula GherasimSemiotica modalităților
O analiză contrastivă româno-franceză
Casa Editorială „Demiurg”1997
19Dumitru IrimiaStructura gramaticală a limbii române
Verbul
Junimea1976
73John Austin
  • How to do Things with Words
  • Cum să faci lucruri cu vorbe
Clarendon Press; Paralela 451962; 2003, 2005 (trad.)

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină: