Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

  • Insulta – între disfemism și marcă a proximității afective
  • Insults – between dysphemisms and markers of emotional closeness

Autor:
Publicația: Diacronia, 13, A183
e-ISSN:2393-1140
Editura:Revista „Diacronia”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:
  • Prezentul demers investigativ propune o analiză a insultei din perspectivă socio-, pragma- și psiholingvistică, avînd scopul de a releva caracterul complex al acestui tip de comunicare.
    Pornind de la premisa că insulta, ca act reactiv de limbaj, este dependentă atît de intențiile emițătorului, cît și de felul în care colocutorul decodifică enunțul, am propus o taxonomie bazată pe scopul ilocuționar (insulte motivate—cu scop ilocuționar negativ sau pozitiv—și insulte nemotivate) și pe conținutul propozițional (insulte directe—în cadrul acestei categorii, am analizat inovațiile lexicale generate de pandemia de Covid-19, în special, utilizarea disfemică a adjectivului participial (substantivizat) covidat—și insulte indirecte).
    Cu toate că discursul oral furnizează datele necesare manifestării insultelor, am ales drept corpus, pe lîngă secvențele selectate din emisiuni televizate, mesajele scrise pe diverse site-uri de socializare și secvențe excerptate de pe forumuri online, unde, sub protecția anonimatului, utilizatorii sunt dezinhibați și încalcă normele lingvistice social impuse, fără teama de a fi trași la răspundere pentru acțiunile lor.
  • The present investigative approach proposes an analysis of insults from a socio-, psycho- and pragmalinguistic perspective, aiming to reveal the complex character of this type of communication.
    Given that insults, as reactive acts of speech, are dependent on both the intentions of the speaker and the way the receiver decodes the statement, we suggested a classification based on the illocutionary point (motivated insults—with negative or positive illocutionary point—and unmotivated insults) and on the propositional content (direct insults—within this category, we analyzed the lexical innovations generated by the Covid-19 pandemic, especially the dysphemic use of the participle (substantivized) adjective covidat—and indirect insults).
    Although the oral communication provides the necessary data for the manifestation of insults, in addition to the sequences selected from TV shows, we chose messages written on various social networking sites and excerpts from online forums. Under the protection of anonymity, users are uninhibited and they violate socially imposed linguistic norms without fear of being held accountable for their actions.
Cuvinte-cheie:
  • sociolingvistică, insultă, disfemism, teoria relevanței, clasificarea insultelor
  • sociolinguistics, insults, dysphemisms, relevance theory, classification of insults
Limba: română, engleză
DOI:
Linkuri:    

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 6

1Daiana Felecan, Oliviu FelecanConținuturi implicite în bancurile generate de pandemia Covid-19: repere teoretice (I)Phil. Jass., XVI (2), 265-2712020pdf
html
2Daiana FelecanÎnjurătura – automatism verbal. Premise ale cercetăriiBSLR, XXV, 412016
41Daiana FelecanPragmatica numelui și a numirii neconvenționale
De la paradigme teoretice la practici discursive
Editura Mega, Editura Argonaut2014
10Ramona-Maria ZviridActele verbale expresive în limba românăEditura Universității din București2013
12Rodica Zafiu«Tu» generic în limba română actualăAspecte, II2003pdf
html
58Liliana Ionescu-RuxăndoiuLimbaj și comunicare
Elemente de pragmatică lingvistică
All Educational2003

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină:

RO