| Rezumat: | - Articolul are ca punct de plecare perspectiva diferită a latiniștilor și a romaniștilor asupra conceptului de ‘latină vulgară’, concretizată în polemica amicală dintre Pierre Flobert și Eugeniu Coșeriu. Avînd în vedere lexicul limbii latine, încercăm să arătăm o seamă de elemente comune între latina clasică și latina vulgară. În demersul nostru, am considerat, asemenea Mariei Iliescu, că viziunea diacronică asupra limbii trebuie să aibă în vedere suma istoriilor cuvintelor ce o compun. Spațiul restrîns al unui articol ne-a determinat să alegem un număr limitat de lexeme atestate în scris. Pe baza exemplelor excerptate din texte aparținînd unor epoci diferite ale literaturii latine (arhaică, clasică, tîrzie), de la autori clasici (Cicero, Vergilius etc.) și de la scriitori ale căror opere conțin elemente de limbă vorbită (Plautus, Petronius etc.), din lucrări cu un nivel ridicat de limbă (epopee, discurs, tratat etc.) și din texte cu mărci ale oralității (comedii, corespondență, predici), am putut observa evoluția semantică a unor termeni păstrați în limbile romanice. Concluzia noastră susține ideea de ‘limbă comună’, care explică existența în paralel a acelorași termeni (casa, pauimentum, caballus, formosus, uetulus, auricula, gula, bucca, manducare, incendere, draco) în latina clasică și în latina vulgară, fără diferențe notabile.
- This paper stems from two different perspectives—that of the Latinists, and that of the Romanists—upon the concept of ‘Vulgar Latin’, perspectives that have given rise to a friendly debate between Pierre Flobert and Eugeniu Coșeriu. We try to highlight a number of lexical elements that are common to Classical and Vulgar Latin. Our approach leans upon the idea (found also with Maria Iliescu) that the diachronic vision upon language must take into consideration the sum of the histories of the words that belong to that language. Observing several lexical items excerpted from texts belonging to various epochs of the Latin culture (Archaic, Classical, Late), to various authors (Cicero, Vergilius, etc.), and to authors whose works contain elements of spoken language (Plautus, Petronius, etc.), from works of a high level language (epics, discourse, dissertation), and from texts with strong marks of orality (comedies, letters, sermons), we were able to see the semantic evolution of several Latin words preserved in the Romance languages. Our conclusion endorses the notion of a “common language”, which explains the parallel existence of words like casa, pauimentum, caballus, formosus, uetulus, auricula, gula, bucca, manducare, incendere, draco both in the Classical and Vulgar Latin, without notable differences.
|
pdf.ro 
html 
