Prezentare a volumului
Acest număr din „Diacronia” (14/2021) cuprinde lucrările prezentate la workshopul „Lexicografia medievală și premodernă în era digitală”, care a avut loc pe 28 mai 2021 – în cadrul Colocviului Internațional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării”, ediția a X-a, organizat de Colectivul de lexicologie–lexicografie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – ca parte a proiectului „Primele dicționare bilingve românești (secolul al XVII-lea). Corpus digital adnotat și aliniat (eRomLex)”, finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS/CCCDI – UEFISCDI, codul proiectului: PN-III-P1-1.1-TE-2019-0517, în cadrul PNCDI III (scriptadacoromanica.ro).
Proiectul eRomLex are ca principal obiectiv realizarea unei ediții comparative a primelor dicționare slavo-române; este vorba despre șase lexicoane de mare întindere care au ca sursă Lexiconul slavon-rutean publicat de Pamvo Berînda (Kiev, 1627), prezentate în transcriere interpretativă și aliniate în funcție de cuvîntul-titlu din sursă. Formatul ales facilitează studiul comparativ al materialului lexical, în scopul verificării ipotezelor privind relațiile dintre lexicoanele românești și relațiile dintre ele și sursă.
Un alt obiectiv al proiectului este stabilirea de relații cu cercetători din străinătate, care se ocupă de lexicografia veche din respectivele zone lingvistice, în încercarea de a înțelege modul în care informația lingvistică circula în epoca veche și premodernă, în Europa Centrală și de Est. În acest sens, workshopul de lexicografie veche organizat în cadrul proiectului eRomLex a urmărit două direcții.
Prima a fost punerea în context a celor șase lexicoane slavo-române din secolul al XVII-lea (vezi secțiunea Lexicografia în epoca veche și premodernă: surse), ca monumente ale scrisului vechi românesc și exemple de lexicografie veche. Am avut în vedere mai întîi contextul național, anume locul lor printre celelalte lucrări lexicografice din epocă (vezi articolele despre Anonymus Caransebesiensis și dicționarul latin-român al lui Teodor Corbea, semnate de către Gheorghe Chivu, respectiv Alin-Mihai Gherman) și pe cel regional (vezi prezentarea începuturilor lexicografiei maghiare de către Emese Fazakas, ca și articolele referitoare la numele de plante în dicționarele rusești și la începuturile lexicografiei polone), apoi sursa lexicoanelor românești (în acest scop, l-am invitat să contribuie la volum pe Alexandr Levichkin, de la Institutul de Lingvistică al Academiei Ruse din Sankt Petersburg, care se ocupă de realizarea unei ediții electronice, online, a Lexiconului lui Berînda și care a detaliat problema surselor lexiconului slavon-rutean; vezi oldlexicons.ru).
A doua direcție a workshopului a urmărit modalitatea în care patrimoniul scris este conservat și valorificat în diverse culturi naționale; cu alte cuvinte, punerea în context a proiectului eRomLex, ca activitate de conservare a unor monumente de limbă veche, parte importantă a patrimoniului cultural scris (vezi secțiunea Lexicografia în epoca veche și premodernă: proiecte, resurse și instrumente). Această secțiune cuprinde prezentări ale unor importante proiecte de cercetare și digitalizare din Bulgaria (Electronic Research Infrastructure for Bulgarian Medieval Written Heritage, vezi cyrillomethodiana.uni-sofia.bg), Rusia (baza de date PhytoLex, phytolex.iling.spb.ru), Polonia (proiectul Rozariusze z glosami polskimi, rozariusze.ijp.pan.pl), Cehia (Gorazd – The Old Church Slavonic Hub, gorazd.org). Tot în această secțiune este prezentat Transkribus, un instrument pentru recunoaşterea automată a scrisului tipărit și de mînă care poate fi antrenat pentru scrisul chirilic românesc (readcoop.eu). Ultimul articol al celei de-a doua secțiuni, semnat de Ion-Mihai Felea, are în vedere, de asemenea, probleme legate de fonturile utilizate în digitalizarea scrierilor cu alfabet chirilic și standardizarea lor.
★
Workshopul de lexicografie veche și, prin urmare, lucrările publicate în acest volum ne-au oferit ocazia de a lua contact cu alte proiecte de conservare a patrimoniului scris, de a afla care sînt problemele specifice pe care le prezintă diverse alte tradiții culturale scrise, ce soluții au fost adoptate, ce instrumente și resurse au fost create pentru prezentarea, conservarea și valorificarea culturii vechi. Le mulțumesc tuturor celor care au participat la workshop și la realizarea acestui volum pentru că au avut amabilitatea de a accepta invitația noastră, împărtășindu-ne din experiența lor. Îi mulțumesc în special prof. dr. Anna-Maria Totomanova, pentru generozitatea cu care ne-a pus la dispoziție fontul slavon Unicode dezvoltat în cadrul proiectelor conduse de domnia sa. Sper ca workshopul să fie și punctul de plecare al unor colaborări fructuoase. Le mulțumesc colegilor de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” pentru colaborarea la organizarea workshopului, membrilor echipei proiectului eRomLex pentru ajutorul la corectură, traducere și editare, și redactorilor revistei „Diacronia” pentru amabilitatea de a găzdui această discuție în paginile revistei, contribuind astfel la vizibilitatea lucrărilor, ca și pentru excelentele condiții editoriale.
Acest text este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.
