Din perspectiva raporturilor de putere care se instituie într-un teritoriu de ocupație străină, bilingvismul instituționalizat presupune diferențierea statutului limbilor în contact și ierarhizarea acestora în funcție de atribuțiile comunicative care le vor reveni în cadrul noii organizări statale guvernate de o autoritate suzerană. Fenomen lingvistic inegal din punctul de vedere al funcționalității limbilor interferente, acest tip de bilingvism a generat și în Bucovina habsburgică impunerea limbii germane, declarată oficială în nordul moldav în anul 1784, ca singura limbă folosită în „oficiile țării”. Limitarea funcțiilor de comunicare ale limbii române aproape exclusiv la registrul colocvial este rezultatul amplei politici de „nivelare” lingvistică (Ausgleichspolitik), implementată de Curtea de la Viena în toate provinciile imperiale în vederea reducerii particularismului național prin obligativitatea cunoașterii și a folosirii limbii germane. Cum dezideratul coeziunii și uniformizării tuturor teritoriilor habsburgice se putea atinge doar prin reformarea, în spirit iosefinist, a instituțiilor responsabile de păstrarea consțiinței identitare a națiunilor subjugate, în Bucovina au fost vizate în acest sens sectoarele juridico-administrativ, bisericesc și școlar, afectate de germanizare mai ales după încorporarea nordului Moldovei în Regatul Galiției și Lodomeriei.
From the perspective of the power relationships manifested in a territory under foreign occupation, institutionalized bilingualism involves the differentiation between the languages coming into contact and their hierarchization according to the communicative functions they are to fulfill within the new state organization governed by a sovereign authority. A linguistic phenomenon that proves to be unbalanced as far as the interfering languages are concerned, this type of bilingualism imposed the German language in Habsburg Bukovina as the only language used in the “administrative structures of the country”, officially declared as such in Northern Moldavia in 1784. The fact that the communication functions of the Romanian language were almost exclusively limited to the colloquial register is the result of an intense policy of linguistic “leveling” (Ausgleichspolitik), implemented by the Court of Vienna in all its imperial provinces in order to reduce national specificity by means of imposing the use of the German language. The cohesion and uniformity of all Habsburg territories was only possible through the reformation, according to the Josephine principles, of the institutions responsible with the preservation of the national identity of the subjugated nations. In Bukovina, the juridical-administrative, church and school sectors were targeted, being affected by the Germanization process especially after the North of Moldavia was incorporated into the Kingdom of Galicia and Lodomeria.
Cuvinte-cheie:
Bucovina, Imperiul Habsburgic, bilingvism, reformare, germanizare
Bukovina, the Habsburg Empire, bilingualism, reformation, Germanization
Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă. Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].
pdf.ro 
html 
