The beginnings of Romanian grammar study are marked by the publication of Dimitrie Eustatievici Braşoveanul’s Gramatica rumânească (Romanian Grammar), in 1757. This work aims at underlining the richness of Romanian language and establishing the rules for its comprehension, as well as spoken and oral production. Moreover, this 1757 work is the first step in a direction that starts in Romanian culture towards the middle of the 18th century and witnesses a considerable subsequent development, i.e. the establishment of linguistic guidelines by means of grammars and dictionaries. These benchmarks underpin our initiative of presenting the morphological structure of Romanian language in this grammar. It is an interesting topic, as Eustatievici Braşoveanul is the first scholar to present morphological classes in a normative writing in Romanian.
În evoluţia studiului gramatical românesc, începuturile sunt marcate de apariţia, în anul 1757, a lucrării lui Dimitrie Eustatievici Braşoveanul, intitulate Gramatica rumânească. Scopul ei constă în evidenţierea bogăţiei limbii române şi în fixarea regulilor după care ar trebuie scrisă, înţeleasă şi vorbită această limbă. Totodată, scrierea din 1757 reprezintă primul pas dintr-o direcţie care începe în cultura română la mijlocul secolului al XVIII-lea şi se va amplifica în perioada următoare, direcţie care urmărea normarea limbii prin intermediul gramaticilor şi a dicţionarelor. Pornind de la aceste repere, ceea ce dorim să prezentăm în demersul nostru este structura morfologică a limbii române în această gramatică; acţiunea este interesantă, întrucât Eustatievici Braşoveanul realizează cea dintâi expunere a părţilor de vorbire într-o scriere normativă redactată în limba română.
Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă. Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].
html 