Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

  • Cum se traduce ‘rușinea’. Abordare traductologică (II)
  • Translating ‘shame’. A translational approach (II)

Autor:
Publicația: Diacronia, 7, A100
e-ISSN:2393-1140
Editura:Revista „Diacronia”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:
  • Pornind de la sfera semantică și lexicală a conceptelor honte (limba franceză) și, respectiv, rușine (limba română), îmi propun să examinez modul cum se traduce acesta în limba română pornind de la un studiu de caz. În acest scop, voi încerca să elaborez un studiu traductologic comparativ al lucrării lui Boris Cyrulnik, intitulată Mourir de dire. La honte (Éditions Odile Jacob, Paris, 2010) și a traducerii sale în limba română, intitulată Mai bine mor decît să spun. Rușinea (traducere din limba franceză de Valentin Protopopescu, Editura Trei, col. „Psihologia pentru toți”, București, 2012). Textul lui Cyrulnik are o particularitate: oscilează între factura literară și cea a unui text specializat. Din acest punct de vedere, transpunerea lui pune la încercare teoriile funcționaliste ale traducerii și, mai ales, teoria skopos-ului elaborată de Katharina Reiss și Hans Vermeer: este interesant de analizat cum „decodează” traducătorul „intenționalitatea” acestui tip de text, totuși specializat, cum decide el să transpună sfera sa semantică și lexicală în limba română.
  • Starting from the semantic and lexical sphere of the concepts of ‘honte’ (in French) and ‘rușine’ (in Romanian), my aim is to examine the way this word was translated into Romanian; for this purpose, my point of departure was a case study. To this end, I tried to elaborate a comparative translational study of Boris Cyrulnik, titled Mourir de dire. La honte (Éditions Odile Jacob, Paris, 2010) and of its Romanian translation, titled Mai bine mor decît să spun. Rușinea (French translation by Valentin Protopopescu, Editura Trei, “Psihologia pentru toți” collection, Bucharest, 2012). Cyrulnik’s text has a particularity: it oscillates between the specifics of a literary text and those of a specialized text. From this standpoint, his transposition challenges the functionalist theories of translation and mostly the skopos theory elaborated by Katharina Reiss and Hans Vermeer: it is interesting to analyse the way the translator “decodes” the “intentionality” of this type of text, ultimately a specialized text, and the way he decides to transpose its semantic and lexical sphere into Romanian.
Cuvinte-cheie:
  • cîmp lexical, teoria skoposului, critica și evaluarea traducerilor, text specializat, libertatea traducătorului
  • lexical field, skopos theory, evaluation of translation, specialized text, translator’s freedom
Limba: română, engleză
DOI:
Linkuri:    

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 2

22Alexandru GraurGramatica aziEditura Academiei1973
97Roman JakobsonEssais de linguistique générale
I. Les Fondations du langage, II. Rapports internes et externes du langage
Éditions de Minuit1963, 1973

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină:

RO