Articol
Diacronia 10, 7 noiembrie, 2019, art. A142 (p. 1–45)https://doi.org/10.17684/i10A142ro

De la norme lingvistice la o Limbă Standard: Cazul limbii grecești moderne

Spiros A. Moschonas

Afiliații

Departamentul de Studii ale Comunicării și Mass-Media, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, 1 Sofocleous Str., 10559 Atena, Grecia

Istoric

Primit: 1 iulie 2019
Acceptat: 12 august 2019
Publicat: 7 noiembrie 2019

Cuvinte-cheie

istoria limbii
pragmatică
sociolingvistică

Rezumat

Studiul de față urmărește schimbările din varianta standard a limbii plecînd de la schimbările de la nivelul multiplelor norme ale acestei variante. Are în vedere mai ales procesul continuu de standardizare a limbii grecești moderne și pune în discuție: a) schimbarea inițială în privința planificării lingvistice, ce a cuprins trecerea de la codificarea limbii grecești moderne propusă de Jannnis Psycharis spre o codificare mai „permisivă” propusă de Manolis Triandaphyllidis; b) propagarea normelor lingvistice la nivelul maselor prin presă și prin mijloace electronice, după promulgarea legii privind „Chestiunea Limbii Grecești”; c) procesul „de-idiologizării” sau „naturalizării” normelor; d) un relativ recent caz de stilizare a unei forme lingvistice intens recomandate ca normă (nazalizarea consoanelor oclusive sonore), situație care probabil că reprezintă o nouă fază a procesului de standardizare.

Cele patru cazuri de norme variabile sînt discutate în interiorul teoriei performative a standardizării. Am recurs la abordarea întemeiată pe studiul de corpus, urmărind instanțe corective (acte metalingvistice de limbaj, de tipul: „nu se va spune, nici nu se va scrie X; se va spune și se va scrie Y”) și permisive („se poate spune sau scrie atît X, cît și Y, cu condiția ca C”). Asemenea triplete apar în texte care prescriu uzul lingvistic. Am luat în considerare mai multe tipuri de texte: gramatici oficiale, articole de cultivare a limbii apărute în presă, emisiuni de radio și televiziune, ghiduri de exprimare adresate atît publicului larg, cît și profesioniștilor care lucrează în media.

Am arătat că instanțele permisive și/sau corective formează repertorii care se schimbă de-a lungul timpului. Asemenea schimbări la nivelul normelor lingvistice produc schimbări la nivelul limbii standard. În concordanță cu teoria performativă, limbile standard sînt supuse restandardizării pe măsură ce normele lingvistice sînt supuse redefinirii. Schimbările de la nivelul repertoriilor corective sînt mărturii ale unui proces de continuă standardizare a limbii grecești moderne. Acest proces apare ca fiind mediat, i.e., a influențat și a fost influențat de practici prescriptive din mediul tipărit și al comunicării electronice de masă.

Linkuri

  • Text complet (în română; 45 p., 2 MB)
  • 2 referințe și 0 citări în BDD
  • Formate de citare
    Text:Moschonas, S. A. (2019). De la norme lingvistice la o Limbă Standard: Cazul limbii grecești moderne, Diacronia 10 (7 noiembrie), A142 (1–45), https://doi.org/10.17684/i10A142ro
    BibTeX:@ARTICLE{a. moschonas2019,
     author = {Spiros A. Moschonas},
     title = {De la norme lingvistice la o Limbă Standard: Cazul limbii grecești moderne},
     journal = {Diacronia},
     ISSN = {2393-1140},
     year = {2019},
     month = {noiembrie},
     number = {10},
     eid = {A142},
     doi = {https://doi.org/10.17684/i10A142ro},
     pages = "(1–45)",
     url = {https://www.diacronia.ro/journal/issue/10/A142/ro}
    }

Drepturi de autor

© 2019 Autorii. Drepturile de publicare aparțin Revistei. Textul este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.

Statistici (RO/EN/Total)

  • Vizualizări (această pagină): 1136 / 1870 / 3006

  • Descărcări (text complet): 1742 / 2147 / 3889