În numele tatălui. Un mit personal dostoievskian
Affiliations
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Str. Universității 13, 720229 Suceava, România
History
Primit: 26 februarie 2021
Acceptat: 1 aprilie 2021
Publicat: 18 august 2021
Key words
Abstract
De numele lui Dostoievski se leagă, deja, aproape la fel de multe mituri, unele în legătură cu opera, altele în raport direct cu viața scriitorului. Fără să-i poată umbri, însă, din strălucire, cu atît mai mult cu cît adevărata dimensiune a marii sale opere nu încetează să-și dezvăluie secretele și sensurile. Concentrat în multe dintre capodoperele sale pe figura paternă, proiectată la modul manifest sau uneori, într-un registru latent, scriitorul rămîne captiv propriilor sale subterane, din care își extrage creativitatea, sublimînd fără îndoială, o suferință. Iar acea suferință se pare că a încercat-o, în mod constant pe tot parcursul vieții. Țesătura simbolică a operei dezvăluie o adevărată rețea tematică în care figura tatălui domină asemenea unei divinități, de cele mai multe ori, indiferente și absente.
Copyright
© 2021 The Authors. Publishing rights belong to the Journal. The article is freely accessible under the terms and conditions of the CC-BY Open Access licence.