“Diacronia” bibliometric database (BDD)
Title:

  • Traducerea: între ce se poate traduce și ce trebuie tradus
  • Translation: between what can be translated and what must be translated

Author:
Publication: Diacronia, 3, A38
e-ISSN:2393-1140
Publisher:Revista „Diacronia”
Place:Iași
Year:
Abstract:
  • Pornind de la o tulburătoare interpretare a lui Jacques Derrida, studiul de față își propune să investigheze și încearcă să explice blocajul ce intervine în versiunile englezești, franceze și românești (semnate de Antoine Berman, Alexis Nouss, Steven Rendall, Catrinel Pleșu etc.) ale celebrului text al lui Walter Benjamin, Die Aufgabe des Übersetzers, atunci cînd traducătorii transpun în cele trei limbi țintă cele două citate cuprinse în acesta: un citat din Mallarmé, lăsat netradus de Benjamin însuși, și un altul, din Pannwitz. Într-un fel sau altul, ambele citate au o formă discursivă ce lasă să se întrevadă o sintaxă ce se abate deliberat de la normă, ca și cum ar fi deja niște „traduceri”. Analiza mai pune în evidență și comportamentul (cumva o dominantă a psihologiei traducătorilor?) celor ce au transpus textul benjaminian, comportament marcat de obsesia lizibilității văzută ca o trăsătură congenitală a oricărei traduceri, chiar și atunci cînd textul original nu tinde spre aceasta. De unde și dilema, dureroasă, legată de spinoasa chestiune a intenționalității textului (nu doar de tradus)...
  • Starting from a disconcerting interpretation of Jacques Derrida, our analysis aims at investigating and also tries to explain the blockage which appears in the English, French and Romanian translations (signed by Maurice de Gandillac, Antoine Berman, Laurent Lamy, Alexis Nouss, Harry Zohn, Steven Rendall, Martine Broda, Catrinel Pleșu etc.) of a well-known text of Walter Benjamin, Die Aufgabe des Übersetzers, when translators transpose in their target languages the two quotations given by Benjamin: one of Mallarmé, left untranslated in the source text, and another, signed by Pannwitz. The fact is that both quotations have something in common: a discoursive form which results from an unusual syntax, as if they were already, in a certain sense, „translations”. As if the translators feared—a feature of the translator’s psychology?—not to render their text sufficiently accessible, even when the source text is not intended to be accessible. Hence the painful dilemma of the intentional fallacy (not only of the text to be translated).
Key words:
  • traductologie, intenționalitate, skopos, coerență, (in)traductibilitate, sintaxă, poetică
  • translation, intentional fallacy, skopos, (un)translatability, coherence, syntax, text poetics
Language: Romanian, English
DOI:
Links:    

Citations to this publication: 0

References in this publication: 3

The citations/references list is based on indexed publications only, and may therefore be incomplete.
For any and all inquiries related to the database, please contact us at [Please enable javascript to view.].

Preview:

EN