Izotopii generatoare de clișee jurnalistice în contextul pandemiei de Covid-19: „patologii la modă” sau „cuvinte-oglindă” ale realității psihosociale?

Affiliations

Facultatea de Litere, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord, Str. Victoriei 76, 430122 Baia Mare, România

History

Primit: 16 octombrie 2020
Acceptat: 19 noiembrie 2020
Publicat: 27 decembrie 2020

Key words

clișeu lingvistic
discurs media
izotopie
infodemie
pandemie
Covid-19
sociologie

Abstract

Demersul investigativ de față propune o „cartografiere” a izotopiilor dominante generatoare de clișee lingvistice, în contexul mediatizării intense a pandemiei actuale de Covid-19. Analiza automatismelor lingvistice extrase din discursul jurnalistic online ne-a oferit indicii relevante, nu doar pentru a identifica particularități noi ale „comportamentului” lingvistic al clișeelor, ci și pentru înțelegerea mizelor, implicațiilor și posibilelor efecte ale utilizării anumitor structuri prefabricate. În principiu, examinarea acestor scheme de clișeizare a relevat modul în care instanțele mediatice preiau, sub presiunea modelului internațional, izotopiile lexico-semantice care exploatează structuri prefabricate din domenii distincte: războiul, cu predilecție zona elementelor pirotehnice („au explodat cazurile”, „explozie de noi cazuri”„ „explozie uriașă de cazuri de Covid”), aria semantică a dezastrelor naturale subsumată lichidității („un nou val de COVID”, „val de controale anti-Covid”, „val de decese”, „un val de comentarii pline de ură”, „val de infectări/ de confirmări/ de îmbolnăviri”, „potop de acuzații/ de amenzi”, „tsunami de bolnavi de Covid-19 / de concedieri”). De asemenea, am identificat automatisme jurnalistice circumscrise izotopiei economiei („bilanțul epidemiologic”), clasamentului și competiției sportive (clișee ale statisticilor: „topul infectărilor”, „topul Covid”, „topul îmbolnăvirilor cu Covid”, „topul european al evoluției Covid”, „cursa vaccinurilor” etc.), dezastrului (clișee ale excesului melodramatic, simptomatice jurnalismului de tip tabloid: „dezastru”, „haos”, „coșmar”, „drama Covid-19”). Efortul analitic a fost concentrat, pentru articolul de față, asupra primelor două izotopii dominante.

Pentru a atinge aceste obiective, am propus un model de cercetare bidimensional, axat pe corelarea datelor obținute din unghiuri diferite, atît în funcție de microparametri lingvistici (valențe semantice, stilistice, tipare lexicale și morfosintactice), cît și de variabile macrocontextuale (aspecte pragmatice, psiholingvistice, perspective derivate din sociologia comunicării media, analiza critică a discursului etc.).

Rezultatele investigației au evidențiat că aceste șabloane lingvistice, analizate în „acolada” conceptuală a izotopiilor, pot funcționa ca strategii retorice și lexico-semantice prin care jurnalistul activează energiile afective ale receptorilor. Se creează astfel stări artificiale de neliniște, panică, anxietate. În timp, această operație, conduce, prin impactul repetiției obsesive, la consumul pasiv de reprezentări mediatice și stereotipuri culturale, de idei preconcepute.

Copyright

© 2020 The Authors. Publishing rights belong to the Journal. The article is freely accessible under the terms and conditions of the CC-BY Open Access licence.