Lars von Trier’s trilogy The USA: Land of Opportunities, actually consisting of two films, Dogville and Manderlay, provide interesting representations of identity in relation to ‘individualism’, ‘communitarianism’ and power. The two ‘cultural (and) filmic discourses’ provide two similar stories/histories about early twentieth-century America, in a unique and challenging form, i.e. a play put on stage and made into film, and yet not similar to TV dramas but rather in the style of Dogme 95 so as to construct meaning and image by means of narration, themes, symbols and sheer acting and less by means of some ‘consumer’ filming techniques. Despite the evident contextualization of the two films, i.e. two places in the USA in the early decades of the 2oth century, the references are not so much to ‘an American’/the Americans but they are rather universal and addressed to humanity in general. Moreover, the films surpass not only space boundaries but also go beyond temporal references providing an image of the crisis of the sense of the individual/community/nation so much valid in the cultural politics of today, generating a universal picture of the individual’s trials to integrate in a community/nation while de/re-constructing his/her identity ‘accordingly’.
Trilogia lui Lars von Trier: America: Ţara Oportunităţilor, constă de fapt în două filme, Dogville şi Manderlay şi propune o interensantă reprezentare a identităţii în relaţie cu ‘individualismul’, ‘comunitarianismul’ şi puterea. Cele două tipuri de discurs cultural (şi) filmic propun două istorii(siri) despre începuturile secolului al XX-lea în America, într-o manieră unică şi provocatoare, anume o piesă de teatru pusă în scenă apoi pe ecran, dar totuşi nu în stilul dramelor TV, ci mai degrabă în stilul Dogme 95, stil în care sensul şi imaginea erau conturate prin intermediul naraţiunii, temelor, simbolurilor şi act pur, mai puţin prin tehnici de film „de consum”. Deşi descoperim o evidentă contextuaizare în cele două filme, anume două locuri în USA de la începutul secolului al XX-lea, totuşi referinţele nu aparţin americanului/americanilor, ci sunt mai universale şi mai generale. Mai mult, filmul înlătură limitele spaţiale şi temporale, etalând o imagine de criză a individului/comunităţii/naţiunii validă şi în contextul politic actual, generând o imagine universală a individului care încearcă să se integreze în comunitate/naţiune în timp ce îşi de/re-construieşte identitatea în consecinţă.
Key words:
identity, ideological representation, individualism, communitarianism, cultural politics
The citations/references list is based on indexed publications only, and may therefore be incomplete. For any and all inquiries related to the database, please contact us at [Please enable javascript to view.].
pdf 
html 
