“Diacronia” bibliometric database (BDD)
Title:

  • Cum se traduce ‘rușinea’. Abordare traductologică (I)
  • Translating ‘shame’. A translational approach (I)

Author:
Publication: Diacronia, 5, A69
e-ISSN:2393-1140
Publisher:Revista „Diacronia”
Place:Iași
Year:
Abstract:
  • Pornind de la sfera semantică și lexicală a conceptelor honte (limba franceză) și, respectiv, rușine (limba română), îmi propun să examinez modul cum se traduce acesta în limba română pornind de la un studiu de caz. În acest scop, voi încerca să elaborez un studiu traductologic comparativ al lucrării lui Boris Cyrulnik, intitulată Mourir de dire. La honte (Éditions Odile Jacob, Paris, 2010) și a traducerii sale în limba română, intitulată Mai bine mor decît să spun. Rușinea (traducere din limba franceză de Valentin Protopopescu, Editura Trei, col. „Psihologia pentru toți”, București, 2012). Textul lui Cyrulnik are o particularitate: oscilează între factura literară și cea a unui text specializat. Din acest punct de vedere, transpunerea lui pune la încercare teoriile funcționaliste ale traducerii și, mai ales, teoria skopos-ului elaborată de Katharina Reiss și Hans Vermeer: este interesant de analizat cum „decodează” traducătorul „intenționalitatea” acestui tip de text, totuși specializat, cum decide el să transpună sfera sa semantică și lexicală în limba română.
  • Starting from the semantic and lexical sphere of the concepts of ‘honte’ (in French) and ‘rușine’ (in Romanian), my aim is to examine the way this word was translated into Romanian; for this purpose, my point of departure was a case study. To this end, I tried to elaborate a comparative translational study of Boris Cyrulnik, titled Mourir de dire. La honte (Éditions Odile Jacob, Paris, 2010) and of its Romanian translation, titled Mai bine mor decît să spun. Rușinea (French translation by Valentin Protopopescu, Editura Trei, “Psihologia pentru toți” collection, Bucharest, 2012). Cyrulnik’s text has a particularity: it oscillates between the specifics of a literary text and those of a specialized text. From this standpoint, his transposition challenges the functionalist theories of translation and mostly the skopos theory elaborated by Katharina Reiss and Hans Vermeer: it is interesting to analyse the way the translator “decodes” the “intentionality” of this type of text, ultimately a specialized text, and the way he decides to transpose its semantic and lexical sphere into Romanian.
Key words:
  • traducere, semantica ‘rușinii’, traducerea conceptelor, neologizare, text specializat
  • translation, semantics of ‘shame’, translation of concepts, neologization, specialized translation
Language: Romanian, English
DOI:
Links:    

Citations to this publication: 0

References in this publication: 1

21Alexandru GraurGramatica aziEditura Academiei1973

The citations/references list is based on indexed publications only, and may therefore be incomplete.
For any and all inquiries related to the database, please contact us at [Please enable javascript to view.].

Preview:

EN