Articol
Diacronia 11, 10 iunie, 2020, A161 (1–10)https://doi.org/10.17684/i11A161ro

Transferul din limba maternă în învățarea limbilor străine, cauză a greșelilor din traduceri

Cristina Silvia Vâlcea

Afiliații

Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Bd. Eroilor 29, 500036 Brașov, România

Istoric

Primit: 8 martie 2020
Acceptat: 25 aprilie 2020
Publicat: 10 iunie 2020

Cuvinte-cheie

transfer lingvistic
interferență
învățarea unei limbi străine

Rezumat

Pornind de la Lord (2008), care susține că „mulți cercetători studiază efectele L2 asupra limbii materne, dar puțini cercetători analizează efectele limbii materne asupra L2”, am decis să analizez în această lucrare greșelile produse de studenții români atunci cînd traduc propoziții care vizează timpuri verbale din limba română în engleză, pentru a stabili dacă greșelile sînt produse sau nu ca urmare a transferului cunoștințelor gramaticale ale studenților din limba maternă în L2 sau, de ce nu, dacă greșelile apar ca rezultat al altor factori. Se afirmă adesea că, atunci cînd studenții transferă cunoștințe gramaticale din L1 în L2, pot apărea greșeli din cauza diferențelor structurale de gramatică dintre limba sursa și limba țintă. Din acest punct de vedere, diferențe importante între sistemul verbal românesc și cel englez (aspectul, secvențialitatea temporală reflectată în raportul de posterioritate, simultaneitate și anterioritate) ar putea dezvălui în final faptul că studenții români care învață engleza ca limbă străină transferă în engleză structuri și forme din limba română, ceea ce duce inevitabil la greșeli. Atunci cînd analizează motivele care duc la apariția greșelilor în învățarea unei limbi străine, lingviștii, profesorii și metodologii susțin că interferența dintre limba maternă (româna, în acest caz) și limba nou-învățată (engleza) este o sursă importantă de greșeli. Interferența lingvistică, cunoscută și sub denumirea de transfer lingvistic, se referă la transferul caracteristicilor lingvistice între limbi, subliniind faptul că transferul poate fi fie pozitiv, fie negativ. Transferul lingvistic pozitiv are loc atunci cînd structura sau elementul gramatical este același în ambele limbi și, în consecință, rezultatul este corect. Dimpotrivă, transferul lingvistic negativ are loc atunci cînd structura gramaticală este diferită de la o limbă la alta, iar rezultatul încalcă legile lingvistice în limba țintă. Abordarea teoretică care se ocupă de analiza diferențelor și asemănărilor dintre limbi este analiza contrastivă care a demonstrat că atunci cînd două limbi sînt distincte, probabilitatea unui transfer negativ mai mare este posibilă. Aceasta implică faptul că oricare două limbi care au reguli gramaticale asemănătoare ar avea ca rezultat un transfer pozitiv. Analiza contrastivă își dovedește utilitatea mai ales în procesul de predare-învățare; în primul rînd, profesorul trebuie să fie conștient de diferențele dintre prima limbă a studenților și L2 pentru a-i ajuta să depășească dificultățile atunci cînd învață o limbă străină și să reducă numărul de greșeli de transfer pe care studenții le pot face. În al doilea rînd, studenții trebuie să fie conștienți de aceste diferențe pentru a lua decizii lingvistice complet informate. Astfel, aceasta este o metodă predictivă de a cunoaște în prealabil ce ar putea duce la greșeli atunci cînd studenții români traduc din limba română în engleză. Cu toate acestea, predarea nu ar trebui să se bazeze pe această analiză comparativă ca singura modalitate de predare.

Linkuri

  • Text complet (în română; 10 p., 131 KB)
  • O referință și 0 citări în BDD
  • Formate de citare
    Text:Vâlcea, C. S. (2020). Transferul din limba maternă în învățarea limbilor străine, cauză a greșelilor din traduceri, Diacronia 11 (10 iunie), A161 (1–10), https://doi.org/10.17684/i11A161ro
    BibTeX:@ARTICLE{silvia valcea2020,
     author = {Cristina Silvia Vâlcea},
     title = {Transferul din limba maternă în învățarea limbilor străine, cauză a greșelilor din traduceri},
     journal = {Diacronia},
     ISSN = {2393-1140},
     year = {2020},
     month = {iunie},
     number = {11},
     eid = {A161},
     doi = {https://doi.org/10.17684/i11A161ro},
     pages = "(1–10)",
     url = {http://www.diacronia.ro/journal/issue/11/A161/ro}
    }

Drepturi de autor

© 2020 Autorii. Drepturile de publicare aparțin Revistei. Textul este accesibil în mod gratuit, în concordanță cu prevederile licenței Open Access CC-BY.

Statistici (RO/EN/Total)

  • Vizualizări (această pagină): 56 / 53 / 109

  • Descărcări (text complet): 77 / 88 / 165