Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

  • Despre traducerea propriu-zisă a toponimelor în traduceri românești de la începutul secolului al XIX-lea
  • On the translation-proper of toponyms in Romanian translations at the beginning of the 19th century

Autor:
Publicația: Diacronia, 8, A116
e-ISSN:2393-1140
Editura:Revista „Diacronia”
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:
  • Traducerea unor toponime încă neintrate în limba română la începutul secolului al XIX-lea a constituit o adevărată provocare pentru traducătorii din epocă. Un prim aspect îl constituie statutul special al acestora ca nume proprii și opțiunile de traducere posibile, care nu puteau fi corelate cu o tradiție. Un al doilea aspect este stadiul încă precar al terminologiei geografice, reflectat în variația terminologică pentru același concept și în lipsa de afinitate semantică, fie reală, fie numai în raport cu terminologia actuală. Obiectivul principal în această scurtă analiză îl constituie primul aspect menționat. Pentru a discuta aceste aspecte, a fost necesară o succintă precizare a conceptului de traducere la nivelul numelui propriu și a distincției între nume proprii netraductibile și nume proprii traductibile sau parțial traductibile. În cazul celor din urmă am identificat factorii favorizanți pentru opțiunea de a traduce sau pentru opțiunea de a nu traduce ceea ce este traductibil. Corpusul de referință reflectă un stadiu incipient al traducerii toponimelor traductibile sau parțial traductibile în limba română, stadiu în care traducătorul este liber să interpreteze traductibilitatea. În raport cu variantele care s-au impus în norma actuală, alegerile diferite de la un traducător la altul sau chiar la același traducător, în special opțiunea de a nu traduce toponime care astăzi se traduc în toate limbile de circulație, constituie un argument al lipsei importanței semnificației lingvistice a numelui propriu (propriu-zis, semnificația lexicală a etimonului) în funcționarea sa și, implicit, rolul acestei nonfuncționalități în identificarea statutului lingvistic al numelui propriu. Oscilarea între traducerea și adaptarea formală a unui toponim traductibil în cazul anumitor tipuri de toponime și particularitățile lingvistice proprii respectivei epoci reprezintă o fațetă a istoriei limbii române la nivel onomastic.
  • The translation of certain toponyms that had not yet been assimilated to the Romanian language at the beginning of the 19th century represented a real challenge for translators at that time. A first aspect to be considered here is the linguistic status as proper names and the possible translation options that could not be correlated to any tradition. A second aspect is the precarious stage of Romanian geographical terminology, reflected by the terminological variation for the same concept and the lack of semantic affinity, either real or related to the actual terminology. This article addresses mainly the first aspect mentioned above. The issues addressed are as follows: a concise presentation of the concept of proper names translation, the distinction between untranslatable and translatable or partially translatable proper names, the factors motivating the option of translating or not the translatable terms from a toponymic collocation. Our corpus reflects the incipient stage of the translation of translatable or partially translatable toponyms in Romanian, a stage in which the translator is free to decide upon translatability. Compared to the actual norm, the different choices from one translator to another or even those opted for by the same translator—especially the option of not translating toponyms that are nowadays translated in most languages—reveal the lack of importance of linguistic meaning (that is the lexical meaning of the etymon) of the proper name as far as its functioning was concerned, as well as the role of this non-functionality in identifying the linguistic status of a proper name.
Cuvinte-cheie:
  • nume propriu, toponim, traducere, limba română, secolul al XIX-lea
  • proper name, toponym, translation, Romanian language, the 19th century
Limba: română, engleză
DOI:
Linkuri:    

Citări la această publicație: 0

Referințe în această publicație: 2

1Ana-Maria Gînsac (coord.), Iosif Camară, Dinu Moscal, Mădălina UngureanuPractici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780–1830)Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”2017
23Michel BallardNumele proprii în traducereEditura Universității de Vest2011

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină:

RO