Baza de date „Diacronia” (BDD)
Titlu:

Formaţiile premorfologice din limba română veche

Autor:
Publicația: Anuar de Lingvistică și Istorie Literară, XXVI, p. 45
p-ISSN:0066-4987
Editura:Editura Academiei
Locul:Iași
Anul:
Rezumat:Selon les normes grammaticales du roumain contemporain, la conjonction-morphème du subjonctif (), la préposition-morphème de l'infinitif (a) et les auxiliaires (a fi et a avea) se caractérisent par une cohésion remarquable par rapport au noyau verbal, qui limite les possibilités d'insertion à cinq adverbes seulement (și, mai, tot, cam, prea) et aux formes atones des pronoms personnel et réfléchi. Les éléments conjoints (pronoms réfléchis et pronoms personnels atones) manifestent un degré de cohésion similaire; proclitiques, ces éléments sont dissociables par les mêmes adverbes. Tel est aussi le cas du morphème de négation, séparable par les formes pronominales atones et par les adverbes mai, tot, prea, nici, cumva et chiar. Comparativement, les textes des XVIe–XVIIe siècles, offrent des exemples de séparation des groupes morphosyntaxiques, soit par d'autres pronoms (toniques) et des adverbes -cas fréquent- soit, par des ensembles syntaxiques plus amples, ce qui est plutôt rare.
En utilisant l'épreuve de l'écart par rapport à l'original des vieilles versions roumaines des textes bibliques, l'auteur prouve que les soi-disant disjonctions ne sont pas dues à l'imitation servile de l'ordre des mots du slavon ou de la langue magyare, comme on l'a affirmé jusqu'ici, mais qu'elles représentent des témoignages d'une étape archaïque de l'évolution des formes verbales composées qu'on rencontre aussi dans d'autres langues romanes anciennes, et dont on peut observer les traces encore de nos jours dans la poésie folklorique roumaine de certaines régions. L'ordre des mots du slavon n'a fait que favoriser leur prolifération au niveau de la langue livresque, créant ainsi une différenciation diastratique de l'ancien roumain (pour employer le mot de Leiv Flydal). Durant la seconde moitié du XVIIe siècle, grâce à des écrivains de formation baroque tels que Dosoftei et Cantemir, ces constructions, qui avaient été reléguées à la périphérie du système, sont réhabilitées au point de vue stylistique, par une mutation fonctionnelle.
L'auteur analyse de la même manière les dissociations des syntagmes [adverbe de comparaison + adjectif (adverbe)] – fréquentes dans la langue ancienne – qu'on peut considérer prémorphologiques au niveau du groupe nominal.
Limba: română
Linkuri:  

Citări la această publicație: 10

Referințe în această publicație: 21

19Ion GhețieÎnceputurile scrisului în limba română
Contribuții filologice și lingvistice
Editura Academiei1974
11Vasile ȘerbanTeoria și topica propoziției în româna contemporanăEditura Didactică și Pedagogică1974
1Andrei AvramPe marginea unei morfologii structurale a limbii române. IISCL, XX (5), 5571969
11Georgeta CiompecObservații asupra exprimării negației în limba română din secolele al XVI-lea – al XVIII-leaSCL, XX (2), 1971969
1J. GoudetLa notion de « structure de remplacement » en linguistique historiqueRRL, XIV (6), 5151969
5Maria RădulescuObservații asupra topicii subiectului și a predicatului în limba română din secolul al XVI-leaSCL, XX (1), 411969
3Dragoș MoldovanuOriental şi clasic în stilistica frazei lui Dimitrie CantemirALIL, XIX, 291968pdf
html
19Gabriela Pană DindeleganRegimul sintactic al verbelor în limba română vecheSCL, XIX (3), 2651968
2Ovid DensusianuFlori alese din cântecele poporului
Viaţa păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înţeles. Graiul din Ţara Haţegului
Editura pentru Literatură1966
1Alexandru RosettiTratatul de istorie a limbii române (TILR)SCL, XVI (1), 51965
2Marius SalaLocul limbii române între limbile romaniceSCL, XVI (1), 551965
18Emil Petrovici, Petru NeiescuPersistența insulelor lingvistice. Constatări făcute cu prilejul unor noi anchete dialectale la istroromîni, meglenoromîni și aromîniCL, IX (2), 1871964
2Ștefan GiosuLimba textelor juridice din secolul al XVII-leaAUI, IX, 101-1511963
9Radu FloraDespre stadiul actual al istroromînei. Contribuția geografiei lingvistice la chestiunea stabilirii poziției graiurilor istroromîne față de dacoromînăFD, IV, 1351962
1Alexandru GraurNote de cultivare a limbii. 1. Despre „dislocarea” grupurilor de cuvinte. 2. A deserviLR, IX (3), 271960
1Silviu Gr. BerejanAsupra prepoziției a cu infinitivulCL, III supl., 1071958
7Eugen SeidelElemente sintactice slave în limba românăEditura Academiei1958
69Gheorghe IvănescuProblemele capitale ale vechii române literare
(Publicat în BIFR, vol. XI-XII, 1944-1945, p. 1-413)
Tipografia Alexandru A. Țerek; Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”1947; 2012html
57Iorgu IordanLimba romînă actuală
O gramatică a greșelilor
Institutul de arte grafice „A.A. Terek”; Editura „Socec & Co”1943; 1947
12Nicolae DrăganuMorfemele românești ale complementului în acuzativ și vechimea lor
Un capitol de sintaxă românească
Institutul de Lingvistică Română1943
5Nicolae DrăganuUn fragment din cel mai vechiu molitvenic românescDR, II, 2541921-1922pdf

Lista citărilor/referințelor nu cuprinde decît texte prezente în baza de date, nefiind deci exhaustivă.
Pentru trimiterea de texte, semnalarea oricăror greșeli, și eventualul refuz ca „Diacronia” să facă publice textele, vă rugăm să folosiți adresa de email [Please enable javascript to view.].

Prima pagină: