https://doi.org/10.17684/i3A39ro
Scrisul epistolar românesc: o perspectivă cultural-retorică (II)
Affiliations
1Școala Doctorală de Studii Filologice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, România
2Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Bd. Carol I 11, 700506 Iași, România
History
Primit: 23 martie 2016
Acceptat: 12 aprilie 2016
Publicat: 1 august 2016
Motto
„Cum trebuie să fie o conversație? Deslușită și lesnicioasă. Acestea sînt și cele două calități ale stilului epistolar.”
C. Donescu, Epistolariu culesu shi întocmitu asfelu..., 1840
Abstract
Articolul se concentrează asupra particularităților ce definesc scrisul epistolar românesc în perioada sa de formare și de consolidare. Analiza structurii și trăsăturilor stilistice ale textului epistolar are în vedere compoziția vechilor documente românești, în conformitate cu standardele impuse de formularul creat după model slavon, dar și raportarea textelor vechi la doctrina celor trei ipostaze ale elocuției – stilul simplu, stilul moderat și stilul înalt. Descrierea vechiului stil epistolar românesc este întregită prin propunerea unei clasificări funcționale a documentelor pe baza modelului comunicativ dezvoltat de Roman Jakobson (1964); într-un cadru delimitat de cei șase factori ai comunicării, scrierile epistolare sînt organizate în diferite categorii, în funcție de aparteneța socio-culturală a emițătorului și de competența comunicativă a acestuia și, respectiv, a receptorului, precum și în funcție de raportarea mesajului epistolar la context, la codul lingvistic utilizat și la specificul canalului comunicativ.
Copyright
© 2016 The Authors. Publishing rights belong to the Journal. The article is freely accessible under the terms and conditions of the CC-BY Open Access licence.