Traducerea de la 1816 efectuată de Petru Maior, insuficient studiată, ne oferă un material prețios în privința normelor limbii literare din Transilvania primelor două decenii ale secolului al XIX-lea. Ne-am concentrat atenția asupra trăsăturilor fundamentale ale limbii literare, fără a scăpa însă din vedere nici trăsăturile secundare care ni s-au părut relevante pentru norma promovată de cărturarul ardelean. Se observă că materialul lingvistic extras din această traducere reflectă, pe lîngă normele fonetice și morfologice specifice graiului autorului, și norme stabilite după alte criterii decît cele ilustrate de tradiția locală, și anume criteriul apropierii de etimonul latin sau de norma muntenească promovată de tipăriturile religioase de la mijlocul veacului al XVIII-lea. În ceea ce privește lexicul neologic utilizat în această traducere, s-a realizat o clasificare semantică, urmărindu-se atît vocabularul de cultură generală, cît și lexicul de specialitate (terminologia medicală). Terminologia medicală a textului a fost prezentată pe cele două coordonate constitutive: cea cultă, neologică și cea de tip popular, tradițional. Au fost examinate și cele mai importante aspecte ale adaptării fonetice și morfologice a împrumuturilor, observîndu-se numărul ridicat de împrumuturi corect integrate, datorită orientării latino-romanice a cărturarului, dar și ponderea însemnată a variantelor fonetice analogice și a termenilor neadaptați (latinisme și italienisme).
Petru Maior’s translation elaborated in 1816, insufficiently studied, offers precious material as regards the norms of literary language in Transylvania in the first two decades of the 19th century. We focused on the fundamental features of the literary language, but, at the same time, we mentioned the secondary features which were considered relevant for the literary norm promoted by the scholar. It can be observed that the linguistic material extracted from this translation reflects, besides phonetic and morphologic norms specific of the author’s dialect, norms established following other criteria than those exemplified by the local tradition, that is the criterion of proximity to the Latin etymon or proximity to the Wallachian rule promoted by the religious prints of the mid- eighteenth century. As far as the neologistic vocabulary used in this translation is concerned, a semantic classification was performed, aiming at both general cultural vocabulary, as well as at specialized vocabulary (medical terminology). The medical terminology of the text was presented on the two constituent coordinates: the literature, neologistic one and the folk, traditional one. There were considered the most important aspects of phonetic and morphological adaptation of loans, taking notice of the high number of loans properly integrated due to the Latin-Romance orientation of the scholar, as well as of the large share of analogue phonetic variants and unadapted terms (Latinisms and Italianisms).
Key words:
normă literară, lexic neologic, adaptarea fonetică și morfologică a împrumuturilor
literary norm, neologistic lexicon, phonetic and morphological adaptation of loans
The citations/references list is based on indexed publications only, and may therefore be incomplete. For any and all inquiries related to the database, please contact us at [Please enable javascript to view.].
pdf.ro 
html 
